Comisia Europeană a publicat pe 29 august un text actualizat de clarificări privind aplicarea sancțiunilor pentru îngrășămintele produse sau exportate din Rusia, inclusiv clorură de potasiu, precum și îngrășămintele complexe care conțin azot, fosfor și potasiu.
Noua poziție a Bruxelles-ului face acum imposibilă furnizarea de îngrășăminte rusești către țări terțe, inclusiv Africa, care folosesc operatorii și infrastructura europeni, împreună cu teritoriul UE.
Această decizie contrazice în mod clar declarațiile anterioare ale blocului cu privire la comerțul cu produse agricole și îngrășăminte între Rusia și țări terțe, în special în cazurile în care pune oamenii din țările în curs de dezvoltare în pragul foametei.
La începutul acestui an, pe 8 aprilie, UE a impus sancțiuni sectoriale asupra îngrășămintelor de origine rusă. Acele sancțiuni au interzis achiziționarea, importul sau transferul acestor produse către UE, indiferent dacă acestea depășeau cotele pe care Europa și le-a stabilit. Cotele se ridică la 837,5 mii tone de clorură de potasiu și 1.577,8 mii tone alte tipuri de îngrășăminte care conțin azot, fosfor și potasiu.
Inițial, interdicțiile nu se aplicau tranzitului îngrășămintelor rusești către țări terțe care foloseau infrastructura UE. Pe 10 august însă, Bruxelles-ul a înăsprit și mai mult sancțiunile extinzând interdicția pentru a include activitățile operatorilor europeni legate de tranzitul îngrășămintelor rusești care erau destinate țărilor terțe prin granițele administrative ale blocului. Mai mult, în noul regim de sancțiuni, furnizarea de îngrășăminte către țări terțe, chiar și fără utilizarea teritoriului și a infrastructurii UE, va fi considerată o încălcare a sancțiunilor. Furnizarea de servicii de transport, transbordare și tranzacționare de către companiile europene, împreună cu orice servicii conexe, precum asigurări, operațiuni financiare și de brokeraj și asistență tehnică, este acum interzisă.
Revizuirea Comisiei Europene din 29 august conține o clarificare semnificativă care poate fi considerată o încălcare a principiilor imuabile ale comerțului internațional. Potrivit directorului executiv european, operatorilor din țările UE le este interzis să efectueze plăți pentru mărfurile rusești livrate în Europa, chiar dacă acordurile au fost semnate înainte de aplicarea sancțiunilor. Întrucât plățile fac parte din îndeplinirea unui contract, Comisia, în realitate, forțează operatorii europeni să încalce obligațiile contractuale față de furnizorii ruși în mod unilateral.
Comisia spune că scopul creșterii numărului de sancțiuni este de a slăbi în mod semnificativ baza economică a Rusiei, privând-o de piețele sale cele mai importante pentru produsele sale și limitându-i considerabil capacitatea de a duce război.
Când sancțiunile au fost impuse pentru prima dată în primăvara anului 2022, după invadarea Ucrainei de către Rusia, Uniunea Europeană a declarat că va viza guvernul rus, companiile care produc produse sau servicii militare, oficialii care iau decizii în sfera militară și personalitățile publice loiale Kremlinului. , dar nu și populația generală a Rusiei, despre care Bruxelles-ul susținea că nu are o legătură directă cu desfășurarea invaziei Ucrainei de către Federația Rusă.
În ciuda acestor declarații, deciziile ulterioare ale instituțiilor europene i-au făcut pe cetățenii de rând ruși ostatici ai sancțiunilor. Țările din UE au restricționat sau înghețat în mod semnificativ eliberarea vizelor pentru ruși, ceea ce a împiedicat, în esență, toți turiștii din Federația Rusă să intre în Europa. Sistemele bancare de plată Visa și MasterCard au încetat să deservească cardurile emise în Rusia, ale căror consecințe au fost resimțite de majoritatea cetățenilor ruși. De teamă de sancțiuni, multe companii occidentale producătoare de produse pentru piața de masă – aparate de uz casnic, îmbrăcăminte și alimente – și-au restrâns activitățile în Rusia, ceea ce a afectat și interesele unor segmente mari ale populației.
Sancțiunile i-au lovit și pe europeni sub formă de energie mai ridicată, prețuri la alimente și inflație fără precedent. Tensiunea socială crește, de asemenea, pe măsură ce sentimentele de protest din multe orașe europene adună locuitori pentru mitinguri din ce în ce mai volatile, iar oamenii își exprimă deschis nemulțumirea față de efectul invers al sancțiunilor.
Uniunea Europeană a mers și mai departe prin extinderea sancțiunilor asupra lumii în curs de dezvoltare. Interzicerea operațiunilor rusești de tranzit de îngrășăminte către țările terțe a avut consecințe devastatoare asupra miliardelor de oameni din Asia, Africa și America Latină, sub forma unui deficit grav de îngrășăminte, declinul agriculturii și răspândirea foametei.
Noile clarificări ale UE contrazic direct atât numeroasele declarații publice făcute anterior de politicieni europeni, cât și principiile generale consacrate în preambulul celui de-al șaptelea pachet de sancțiuni, care proclamă că securitatea alimentară și energetică la nivel mondial este prioritatea UE. În special, precizează că niciuna dintre măsurile prevăzute în regulamentele de sancțiuni nu are scopul de a restricționa comerțul cu produse agricole, inclusiv grâu și îngrășăminte, între țările terțe și Rusia.
Cea mai recentă proclamație a Europei încalcă grav memorandum-ul de înțelegere dintre Rusia și Secretariatul ONU privind facilitarea promovării alimentelor și îngrășămintelor rusești pe piețele mondiale – așa-numitul „acord cu cereale” care a fost semnat pe 22 iulie la Istanbul. Memorandumul trebuia să rezolve problema aprovizionării nestingherite cu alimente și îngrășăminte rusești pe piața mondială, precum și să înlăture obstacolele din domeniul finanțelor, asigurărilor și altor operațiuni de servicii de tranzit.
Acest lucru nu sa întâmplat.
În practică, sancțiunile sectoriale impuse de Bruxelles asupra îngrășămintelor nu au făcut decât să cimenteze imposibilitatea furnizării unor astfel de produse către țări terțe prin implicarea operatorilor economici europeni, a infrastructurii și a teritoriului administrativ al UE. Un strat suplimentar de cinism față de situație este agravat de faptul că UE a stabilit cote la îngrășăminte și ulterior le-a scos de la sancțiuni.
Între timp, Rusia este gata să doneze țărilor africane sute de mii de tone de îngrășăminte care sunt blocate în porturile europene. Dacă sunt deblocate. Situația din portul Riga, capitala Letoniei, este paradoxală. Un vas încărcat cu 55 de mii de tone de clorură de potasiu produs de compania rusă Uralchem este ancorat acolo de la începutul lunii martie (înainte de a fi impuse sancțiunile). Autoritățile letone nu au putut lua o decizie cu privire la această marfă de mai mult de șase luni și nu au permis navei să părăsească portul sau să fie ancorată astfel încât îngrășămintele să poată fi descărcate.
Inițiativa privind transportul în siguranță al cerealelor și al produselor alimentare din porturile ucrainene, care a fost semnată pe 22 iulie între ONU, Rusia și Turcia, nu este implementată. Documentul garantează exportul în siguranță al produselor agricole ucrainene din porturile Ucrainei de la Marea Neagră aflate încă sub controlul Kievului, cu logistica operațiunilor aflate sub jurisdicția ONU. Dar din 2 milioane de tone de cereale care au fost exportate, doar 3% au fost trimise în cele mai sărace țări, restul au mers în Uniunea Europeană. Ceea ce complică problema este faptul că restricțiile la exportul de cereale și îngrășăminte rusești nu au fost niciodată ridicate. Drept urmare, Moscova ar putea refuza să participe la tranzacția cu cereale.
Uniunea Europeană își poate extinde regimul de sancțiuni asupra comerțului mondial în viitor. Asemenea măsuri nu pot fi excluse sub nicio formă. Aceasta înseamnă că războiul de sancțiuni aflat în desfășurare în mijlocul încercării brutale a Rusiei de a-și reînvia imperiul forțând Ucraina să revină pe orbita sa s-ar putea transforma rapid într-o catastrofă umanitară globală.